• Extraordinară ideea aşezării lui Bush şi Băsescu la pupitrele de discurs pe malul mării. S-a creat astfel un puternic efect de real. I-am mai văzut pe cei doi preşedinţi împreună, dar în decoruri standard, pe fotolii, cu un perete în spate sau cu o cortină şi o glastră între ei. Acum, orizontul lichid, deschiderea nemărginită a valurilor în fundal a transmis şi simplului privitor impresia acută că scena chiar se întâmplă, în România, pe malul Mării Negre, în Anul de graţie al Domnului 2008. În clipele acelea, România a avut conştiinţă de sin e şi contur în ochii lumii.
• Preşedintele Băsescu spunea despre Vladimir Putin că e blocat în logica războiului rece. Afirmaţie pripită şi superficială, după părerea mea. Putin nu e Brejnev, Gromâko sau Primakov, politicieni duri în regim de rigiditate, puternici la modul brutal, care veneau cu un snop de pretenţii, îl trânteau pe masă şi „discutau” mârâind periodic „asta nu se discută”, „până aici”, „nu” – lui Gromâko i se spunea în Vest Mister Niet. Faţă de ei, Putin, kaghebist de nouă generaţie, este aidoma lui Terminator II, mai mic, din metal lichid, flexibil, multiform, faţă de Terminatorul butucănos încarnat de Arnold Schwarzenegger.
Prestaţia lui la Bucureşti a fost directă, strânsă, argumentată, mereu la obiect, fără talaş mestecat diplomatic, nici un cuvânt în plus, nici un zâmbet de complezenţă. Rece fără a fi ostil, distant fără a fi jignitor, ferm fără a fi sentenţios. Şi, extrem de important, având grijă să nu închidă nici un moment liniile discursului, lăsând tot timpul uşi deschise pentru negociere. Două ziceri nete şi tăioase au penetrat fără milă scutul lui Bush: vreţi să spuneţi că Ucraina devenită azi membru NATO ar fi mai democrată decât ieri? Că NATO e un democratizator? E o prostie. Şi că Iranul poate ameninţa Europa şi Statele Unite cu rachete? Hai să fim serioşi. Culmea e că sobrul Putin m-a făcut să zâmbesc, în vreme ce zâmbitorul Bush m-a întristat. Cu părere de rău pentru America, nu pentru Bush, am văzut întâlnirea dintre un plezirist şi un profesionist.
• Că Putin are dreptate în legătură cu NATO, ţările şi democraţia ne-o demonstrează şi România. Mai exact, Standartenführerul SS Haşotti, Puiu pe numele de politruk, supranumit şi Cap de Fontă, senator, vicepreşdinte al PNL, partidul de guvernământ al acestei ţări NATO şi UE, care a emis următoarea declaraţie: Trebuia intervenit şi mai în forţă asupra protestatarilor (amărâţii de la fabrica Timpuri Noi – n.m.) pentru că mai bine să comitem o nedreptate decât să se işte vreo dezordine. Sieg Heil! Servim Uniunea Sovietică! Şi dacă trebuie, servim şi NATO.
• Surprinzătoare adresarea numeroşilor ziarişti de limbă rusă prezenţi la Bucureşti către Putin: nici unul nu i-a spus gospodin prezidient, toţi i-au spus Vladimir Vladimirovici, ba unul chiar şi mai familiar, Vladimir Vladimâci. În mandatele lui Putin, ziarişti ruşi au fost împuşcaţi, aruncaţi de la balcon, sugrumaţi în propria locuinţă. În mandatul lui Traian Băsescu n-a fost omorât încă nici un găozar şi, totuşi, vă imaginaţi vreun gazetar român spunându-i, într-o conferinţă de presă, Traian? Acuma, nu ştiu ce soi de ziarişti or fi fost şi ruşii lui Vladimir...
• Cum nu ştiu ce soi de ziarişti au fost macedonenii veniţi cu delegaţia politică a ţării lor la summit. Când s-a aflat că Macedonia nu va fi acceptată, nu numai „politicii”, dar şi ziariştii macedoneni s-au ridicat şi au plecat. Dacă în politică nu e chiar neobişnuit să părăseşti ostentativ adunarea, să faci acelaşi lucru ca ziarist înseamnă o totală neînţelegere a esenţei acestei profesii. Ai fost trimis la Bucureşti să relatezi de la summit, să trimiţi ştiri, nu să iei atitudine politică. Dacă ziariştii se comportă aşa în Macedonia, atunci această ţară nu are probleme numai cu numele.
• Picantă poziţia Franţei. Parisul a recunoscut independenţa Kosovo. Acolo e vorba de a deposeda Serbia nu numai de numele Kosovo, dar şi de pământul aferent. În cazul Macedoniei e vorba doar de nume, pe care Grecia nu vrea să-l cedeze. De data asta, francezii, prin domnul Sarkozy, constată că grecii au dreptate. Politique et logique...
• Preşedintele Băsescu şi-a rezolvat cu vârf şi îndesat vulnerabilitatea de imagine pe care o avea în legătură cu izolarea sa internaţională – domne, nu vine nimeni la Băsescu. După neptunica întâlnire cu Bush şi întrevederea surpriză cu Putin, după ce granzii lumii au fost văzuţi de tot românul la cină cu Băsescu şi doamna Maria, după ce Putin l-a invitat la Moscova în ultima sa lună de mandat, comentariile răutăcioase ale adversarilor săi politici şi de presă muşcă în gol. Preşedintele Băsescu s-a urcat pe un soclu pe care îi va fi greu chiar şi unui demolator profesionist ca d-sa să îl dărâme.
• Am auzit în aceste zile pe ecrane tot soiul de năzbâtii şi nerozii debitate de pleziriştidornici să se afle cu orice preţ în treabă. Cu atât mai demnă de remarcat mi s-a părut atitudinea directorului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, care, solicitat să comenteze discursul lui Putin, a răspuns că asta nu intră în atribuţiile sale. Ca fost ministru de externe, putea s-o facă, şi chiar mai bine decât alţii. S-a abţinut într-un mod cât se poate de profesionist. Să dea Domnul să fie un semn al începutului reprofesionalizării României pe funcţii.
• Acest summit a fost un câştig indiscutabil de imagine pentru România. Aş spune chiar că abia de acum suntem cu adevărat o ţară NATO, nu numai pentru cancelariile occidentale, dar şi în ochii cetăţeanului standard mediu din Vest. Cum inspirat spunea ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu: Până acum NATO a fost în istoria României, de-acum România e în istoria NATO. Toate întâmplările legate de costuri, anarhişti, jandarmi, maidanezi, sonorul tăiat pentru ziarişti, lipsa taxiurilor etc. rămân la nivel anecdotic.
• Un alt câştig constă în absenţa vreme de câteva zile a încăierărilor dintre d-nii Băsescu şi Tăriceanu. Deci, se poate. Mi-e teamă însă că de luni încolo se va recupera intens.
Cel mai de succes Summit NATO !
Armistiţiu NATO-Rusia, la Bucureşti
Vladimir Putin s-a aşezat la aceeaşi masă cu „aliaţii", după ce compromisul de la Bucureşti l-a mulţumit.
Rezultatele colaborării cu NATO depind de felul în care Alianţa ţine cont de interesele Rusiei, a afirmat preşedintele rus, Vladimir Putin, după Consiliul Rusia-NATO. Liderul de la Kremlin a declarat că "prezenţa unui bloc militar la graniţele Rusiei nu e de natură să liniştească Moscova".
În viziunea liderului de la Kremlin, extinderea automată a NATO în Europa de Est nu reprezintă soluţia pentru problemele şi provocările actuale, după cum nici existenţa în sine a Alianţei Nord-Atlantice nu răspunde în mod eficient şi efectiv la aceste provocări.
Preşedintele Rusiei a afirmat că extinderea NATO până în apropierea graniţelor ţării sale este considerată la Moscova o "ameninţare directă la adresa Rusiei" şi că afirmaţii potrivit cărora această extindere nu este îndreptată împotriva Rusiei "nu ne pot mulţumi", pentru că în chestiuni ce privesc securitatea naţională nu se poate discuta pe bază de promisiuni.
Vladimir Putin a afirmat că "nimic nu se poate face fără Rusia" în domenii precum combaterea terorismului, situaţia din Afganistan sau sectorul nuclear şi a subliniat disponibilitatea ţării sale de a colabora constructiv cu partenerii din cadrul NATO, pentru a găsi soluţii în faţa acestor probleme.
Moscova nu crede în promisiuni
"Mi s-a spus azi că extinderea NATO nu este împotriva Rusiei. Cu respect, am studiat istoria Europei, iar Bismarck spunea că importante sunt nu intenţiile, ci potenţialul.
Articolul 5 din Tratatul de la Washington este încă valid. Am distrus bazele noastre din Vietnam şi Cuba, ne-am retras toate forţele din ţările est-europene. Dar ce avem în schimb? Baze în România şi Bulgaria, elemente ale scutului antirachetă în Polonia şi Cehia - sunt mutări ale infrastructurii militare către graniţa noastră.
Să fim deschişi şi cu cărţile pe faţă în acest sens. Aceste lucruri necesită constant atenţie, analiză şi reacţie. Dacă Consiliul NATO-Rusia este dispus să rezolve aceste lucruri în mod onest, va fi un lucru potrivit", a conchis Putin.
NATO nu garantează democraţia
„Am auzit şi azi teoria că ţările NATO sunt democraţii care nu pun în pericol Rusia. Este o teză exagerată. Înseamnă că nici o altă ţară în afara celor NATO nu este democratică? Doar mai există şi alte ţări în lume considerate democraţii, care nu sunt membre NATO.
Dacă Ucraina ar fi fost primită în NATO ieri, ar fi devenit mai democrată sau este deja democrată? Este o exagerare. Aderarea la NATO, din păcate, nu duce la o democratizare a ţării. NATO nu este un democratizator", a susţinut preşedintele rus. Letonia ar fi un exemplu în acest sens, consideră Putin, datorită politicii de naturalizare, care a lăsat „sute de mii" de etnici ruşi fără cetăţenie.
„Iar aderarea la NATO n-a schimbat deloc situaţia acestor sute de mii de oameni", a spus preşedintele rus.
„Nu credem că extinderea NATO rezolvă automat vreo problemă".
Vladimir Putin, la cină cu George Bush şi Traian Băsescu
Hotărât lucru, surprizele rezervate de prezenţa preşedintelui Rusiei la Bucureşti s-au ţinut lanţ, pe tot parcursul vizitei sale. După ce sosirea sa a stat sub semnul întrebării până în ultima clipă, programul lui Vladimir Putin a fost atât de secretizat, încât orice mişcare ulterioară a liderului de la Kremlin a fost urmărită şi mediatizată până la refuz, punându-i în umbră pe toţi ceilalţi lideri aflaţi la Bucureşti.
Joi seara, după aterizare, Putin a „păcălit" pentru prima dată presa, care i-a aşteptat sosirea la un hotel din Capitală, în timp ce el a fost cazat la Vila Lac 1, fosta reşedinţă a lui Nicolae Ceauşescu. Aşa se face că Vladimir Putin şi Traian Băsescu au fost vecini pentru o noapte, reşedinţa preşedintelui român aflându-se la Vila Lac 3. A doua „păcăleală" a fost cina Alianţei de la Athenee Hilton, presa fiind informată că Vladimir Putin nu avea prevăzut nimic pentru seara de joi.
Cu toate acestea, el a participat la dineul oferit înalţilor oficiali la summitul de la Bucureşti. Liderul rus şi-a pregătit intrarea, întârziind puţin, astfel încât să sosească ultimul. A fost întâmpinat de Traian Băsescu, care l-a aşteptat în faţa Hotelului Hilton. Preşedintele român, vecinul incomod de la Marea Neagră, i-a urat bun venit şi i-a spus omologului rus că se bucură de venirea sa în România. Dineul i-a reunit la aceeaşi masă pe preşedinţii României, Rusiei şi Statelor Unite, dar şi pe cancelarul Germaniei, Angela Merkel, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Toţi s-au întreţinut ca nişte vechi prieteni şi parteneri, nu ca adversari.
Jaap de Hoop Scheffer, care a împlinit joi 60 de ani, a primit la sfârşitul dineului un tort special.
Rezultatele colaborării cu NATO depind de felul în care Alianţa ţine cont de interesele Rusiei, a afirmat preşedintele rus, Vladimir Putin, după Consiliul Rusia-NATO. Liderul de la Kremlin a declarat că "prezenţa unui bloc militar la graniţele Rusiei nu e de natură să liniştească Moscova".
În viziunea liderului de la Kremlin, extinderea automată a NATO în Europa de Est nu reprezintă soluţia pentru problemele şi provocările actuale, după cum nici existenţa în sine a Alianţei Nord-Atlantice nu răspunde în mod eficient şi efectiv la aceste provocări.
Preşedintele Rusiei a afirmat că extinderea NATO până în apropierea graniţelor ţării sale este considerată la Moscova o "ameninţare directă la adresa Rusiei" şi că afirmaţii potrivit cărora această extindere nu este îndreptată împotriva Rusiei "nu ne pot mulţumi", pentru că în chestiuni ce privesc securitatea naţională nu se poate discuta pe bază de promisiuni.
Vladimir Putin a afirmat că "nimic nu se poate face fără Rusia" în domenii precum combaterea terorismului, situaţia din Afganistan sau sectorul nuclear şi a subliniat disponibilitatea ţării sale de a colabora constructiv cu partenerii din cadrul NATO, pentru a găsi soluţii în faţa acestor probleme.
Moscova nu crede în promisiuni
"Mi s-a spus azi că extinderea NATO nu este împotriva Rusiei. Cu respect, am studiat istoria Europei, iar Bismarck spunea că importante sunt nu intenţiile, ci potenţialul.
Articolul 5 din Tratatul de la Washington este încă valid. Am distrus bazele noastre din Vietnam şi Cuba, ne-am retras toate forţele din ţările est-europene. Dar ce avem în schimb? Baze în România şi Bulgaria, elemente ale scutului antirachetă în Polonia şi Cehia - sunt mutări ale infrastructurii militare către graniţa noastră.
Să fim deschişi şi cu cărţile pe faţă în acest sens. Aceste lucruri necesită constant atenţie, analiză şi reacţie. Dacă Consiliul NATO-Rusia este dispus să rezolve aceste lucruri în mod onest, va fi un lucru potrivit", a conchis Putin.
NATO nu garantează democraţia
„Am auzit şi azi teoria că ţările NATO sunt democraţii care nu pun în pericol Rusia. Este o teză exagerată. Înseamnă că nici o altă ţară în afara celor NATO nu este democratică? Doar mai există şi alte ţări în lume considerate democraţii, care nu sunt membre NATO.
Dacă Ucraina ar fi fost primită în NATO ieri, ar fi devenit mai democrată sau este deja democrată? Este o exagerare. Aderarea la NATO, din păcate, nu duce la o democratizare a ţării. NATO nu este un democratizator", a susţinut preşedintele rus. Letonia ar fi un exemplu în acest sens, consideră Putin, datorită politicii de naturalizare, care a lăsat „sute de mii" de etnici ruşi fără cetăţenie.
„Iar aderarea la NATO n-a schimbat deloc situaţia acestor sute de mii de oameni", a spus preşedintele rus.
„Nu credem că extinderea NATO rezolvă automat vreo problemă".
Vladimir Putin, la cină cu George Bush şi Traian Băsescu
Hotărât lucru, surprizele rezervate de prezenţa preşedintelui Rusiei la Bucureşti s-au ţinut lanţ, pe tot parcursul vizitei sale. După ce sosirea sa a stat sub semnul întrebării până în ultima clipă, programul lui Vladimir Putin a fost atât de secretizat, încât orice mişcare ulterioară a liderului de la Kremlin a fost urmărită şi mediatizată până la refuz, punându-i în umbră pe toţi ceilalţi lideri aflaţi la Bucureşti.
Joi seara, după aterizare, Putin a „păcălit" pentru prima dată presa, care i-a aşteptat sosirea la un hotel din Capitală, în timp ce el a fost cazat la Vila Lac 1, fosta reşedinţă a lui Nicolae Ceauşescu. Aşa se face că Vladimir Putin şi Traian Băsescu au fost vecini pentru o noapte, reşedinţa preşedintelui român aflându-se la Vila Lac 3. A doua „păcăleală" a fost cina Alianţei de la Athenee Hilton, presa fiind informată că Vladimir Putin nu avea prevăzut nimic pentru seara de joi.
Cu toate acestea, el a participat la dineul oferit înalţilor oficiali la summitul de la Bucureşti. Liderul rus şi-a pregătit intrarea, întârziind puţin, astfel încât să sosească ultimul. A fost întâmpinat de Traian Băsescu, care l-a aşteptat în faţa Hotelului Hilton. Preşedintele român, vecinul incomod de la Marea Neagră, i-a urat bun venit şi i-a spus omologului rus că se bucură de venirea sa în România. Dineul i-a reunit la aceeaşi masă pe preşedinţii României, Rusiei şi Statelor Unite, dar şi pe cancelarul Germaniei, Angela Merkel, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Toţi s-au întreţinut ca nişte vechi prieteni şi parteneri, nu ca adversari.
Jaap de Hoop Scheffer, care a împlinit joi 60 de ani, a primit la sfârşitul dineului un tort special.
CULISELE REDACTARII UNUI DOCUMENT
Un înalt oficial de la Casa Albă a furnizat mai multe informaţii de culise privind energia consumată de liderii NATO pentru a cădea de acord asupra cuvintelor exacte cu care să comunice Georgiei şi Ucrainei că au rămas pe dinafara Alianţei.
"La un moment dat, cancelarul german (Angela Merkel) stătea la masă cu circa zece, poate 15 miniştri de externe în jurul ei, elaborând textul, discutând limbajul care trebuie folosit", a declarat consilierul prezidenţial american pe probleme de securitate, Stephen Hadley.
Toată floarea diplomaţiei NATO, în căutarea unui cuvânt
Observând dificultăţile apărute în redactarea textului, secretarul de stat american Condoleezza Rice ar fi spus: "OK, o să merg acolo şi o să dau o mână de ajutor". Zece minute mai târziu, s-a dus la discuţii şi consilierul Hadley. "M-am dus şi eu acolo şi iată-le: doamna cancelar (Merkel) se aşezase, Condi stătea lângă ea, iar un grup de miniştri de externe aşezaţi în cerc încă lucra la text - un proces foarte constructiv", a povestit ironic consilierul de la Casa Albă.
Discuţii încrâncenate Ulterior, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, "a întrerupt reuniunea timp de aproximativ 45 de minute, poate chiar o oră, pentru a permite grupurilor să vorbească şi să examineze textul", a adăugat Stephen Hadley.
La finalul unor discuţii încrâncenate, care au întârziat lucrările cu mai bine de două ore, liderii ţărilor NATO au refuzat să ofere statutul de ţări candidate Georgiei şi Ucrainei prin acordarea MAP (Planul de acţiune pentru aderare la NATO - Membership Action Plan), dar şi-au luat angajamentul de a le primi în Alianţă mai târziu.
Administraţia Bush fardează realitatea
Administraţia George W. Bush încearcă să prezinte într-o lumină favorabilă decizia NATO în contextul în care preşedintele SUA a făcut presiuni la Bucureşti pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi deschidă porţile pentru fostele republici sovietice, comentează AFP. Ce s-a obţinut a fost adăugarea cuvântului "larg", în bine-cunoscuta sintagmă "NATO are uşile deschise…".
Show-ul de adio al „Ţarului"
» Maşinăria Kremlinului i-a aranjat spectacolul preşedintelui rus la Bucureşti
După ce i-a ţinut în şah pe liderii NATO, care au avut în ultima clipă confirmarea prezenţei lui Vladimir Putin la Bucureşti, „imprevizibilul’’ lider de la Kremlin nu s-a dezminţit nici la întâlnirea cu presa.
„Ţarul’’ s-a lăsat aşteptat aproape o oră, timp în care sutele de ziarişti şi fotoreporteri prezenţi în sală au stat cu ochii aţintiţi spre toate intrările, făcând calcule pentru cea mai bună imagine sau gândindu-se la o eventuală întrebare pentru ‘’tătucul Rusiei’’. Nu au pierdut vremea nici membrii delegaţiei ruse, care au întreţinut suspansul asigurându-i pe ziarişti că au înţeles greşit şi că la conferinţa de presă va fi prezent ministrul de Externe Serghei Lavrov, şi nu Vladimir Putin.
‘’Informaţia’’ oferită cu zgârcenie de oficialii ruşi nu a clintit însă nici o persoană din sala plină până la refuz. Ce-i drept, nici posibilităţi nu mai erau: agenţii ruşi au dorit atât de mult să se asigure că tradiţionala vânzoleală a jurnaliştilor nu-l va supăra pe Putin, încât au blocat din timp intrările în sală. Responsabilii ruşi
s-au aliniat mai întâi într-un colţ al scenei, iar apoi s-au pus pe treabă: au verificat microfoanele, s-au uitat îngrijoraţi în sală, au mai vorbit la telefon, au aranjat steagul, dar au evitat presa. Străină şi română, nu şi pe cea venită de la Moscova, care s-a aliniat disciplinată în primele rânduri.
Într-un final, Putin şi-a făcut apariţia. Maşinăria Kremlinului a intrat imediat în funcţiune: aplauze pentru Putin (de la ziariştii ruşi, în special jurnaliste) şi anunţul purtătorului de cuvânt cum că „Ţarul" va rămâne la dispoziţia presei nu mai puţin de 25 de minute. Întrebările au început să curgă după ce Putin a vorbit preţ de 5 minute despre Consiliul NATO-Rusia. Jumătate din întrebări au fost puse însă de jurnaliştii ruşi.
Spectacolul oferit de Putin pentru presa de la Bucureşti s-a încheiat emoţionant: o tânără ziaristă din Rusia a dorit să ştie cum se simte liderul rus pe final de mandat; răspunsul a fost pe măsură: "Ţarul" a declarat că se simte „ca un soldat lăsat la vatră"
"La un moment dat, cancelarul german (Angela Merkel) stătea la masă cu circa zece, poate 15 miniştri de externe în jurul ei, elaborând textul, discutând limbajul care trebuie folosit", a declarat consilierul prezidenţial american pe probleme de securitate, Stephen Hadley.
Toată floarea diplomaţiei NATO, în căutarea unui cuvânt
Observând dificultăţile apărute în redactarea textului, secretarul de stat american Condoleezza Rice ar fi spus: "OK, o să merg acolo şi o să dau o mână de ajutor". Zece minute mai târziu, s-a dus la discuţii şi consilierul Hadley. "M-am dus şi eu acolo şi iată-le: doamna cancelar (Merkel) se aşezase, Condi stătea lângă ea, iar un grup de miniştri de externe aşezaţi în cerc încă lucra la text - un proces foarte constructiv", a povestit ironic consilierul de la Casa Albă.
Discuţii încrâncenate Ulterior, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, "a întrerupt reuniunea timp de aproximativ 45 de minute, poate chiar o oră, pentru a permite grupurilor să vorbească şi să examineze textul", a adăugat Stephen Hadley.
La finalul unor discuţii încrâncenate, care au întârziat lucrările cu mai bine de două ore, liderii ţărilor NATO au refuzat să ofere statutul de ţări candidate Georgiei şi Ucrainei prin acordarea MAP (Planul de acţiune pentru aderare la NATO - Membership Action Plan), dar şi-au luat angajamentul de a le primi în Alianţă mai târziu.
Administraţia Bush fardează realitatea
Administraţia George W. Bush încearcă să prezinte într-o lumină favorabilă decizia NATO în contextul în care preşedintele SUA a făcut presiuni la Bucureşti pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi deschidă porţile pentru fostele republici sovietice, comentează AFP. Ce s-a obţinut a fost adăugarea cuvântului "larg", în bine-cunoscuta sintagmă "NATO are uşile deschise…".
Show-ul de adio al „Ţarului"
» Maşinăria Kremlinului i-a aranjat spectacolul preşedintelui rus la Bucureşti
După ce i-a ţinut în şah pe liderii NATO, care au avut în ultima clipă confirmarea prezenţei lui Vladimir Putin la Bucureşti, „imprevizibilul’’ lider de la Kremlin nu s-a dezminţit nici la întâlnirea cu presa.
„Ţarul’’ s-a lăsat aşteptat aproape o oră, timp în care sutele de ziarişti şi fotoreporteri prezenţi în sală au stat cu ochii aţintiţi spre toate intrările, făcând calcule pentru cea mai bună imagine sau gândindu-se la o eventuală întrebare pentru ‘’tătucul Rusiei’’. Nu au pierdut vremea nici membrii delegaţiei ruse, care au întreţinut suspansul asigurându-i pe ziarişti că au înţeles greşit şi că la conferinţa de presă va fi prezent ministrul de Externe Serghei Lavrov, şi nu Vladimir Putin.
‘’Informaţia’’ oferită cu zgârcenie de oficialii ruşi nu a clintit însă nici o persoană din sala plină până la refuz. Ce-i drept, nici posibilităţi nu mai erau: agenţii ruşi au dorit atât de mult să se asigure că tradiţionala vânzoleală a jurnaliştilor nu-l va supăra pe Putin, încât au blocat din timp intrările în sală. Responsabilii ruşi
s-au aliniat mai întâi într-un colţ al scenei, iar apoi s-au pus pe treabă: au verificat microfoanele, s-au uitat îngrijoraţi în sală, au mai vorbit la telefon, au aranjat steagul, dar au evitat presa. Străină şi română, nu şi pe cea venită de la Moscova, care s-a aliniat disciplinată în primele rânduri.
Într-un final, Putin şi-a făcut apariţia. Maşinăria Kremlinului a intrat imediat în funcţiune: aplauze pentru Putin (de la ziariştii ruşi, în special jurnaliste) şi anunţul purtătorului de cuvânt cum că „Ţarul" va rămâne la dispoziţia presei nu mai puţin de 25 de minute. Întrebările au început să curgă după ce Putin a vorbit preţ de 5 minute despre Consiliul NATO-Rusia. Jumătate din întrebări au fost puse însă de jurnaliştii ruşi.
Spectacolul oferit de Putin pentru presa de la Bucureşti s-a încheiat emoţionant: o tânără ziaristă din Rusia a dorit să ştie cum se simte liderul rus pe final de mandat; răspunsul a fost pe măsură: "Ţarul" a declarat că se simte „ca un soldat lăsat la vatră"
Echipa feminină de gimnastică a României a devenit campioană europeană
Echipa feminină de gimnastică a României a devenit azi campioană europeană, după ce a câştigat cea de-a 27-a ediţie a întrecerii continentale, care s-a desfăşurat la Clermont-Ferrand (Franţa), anunţă NewsIn.
România a acumulat 181,525 puncte, fiind urmată de Rusia, 179,475 puncte, şi Franţa, 177,175 puncte.
Pe aparate, echipa României a adunat 45,075p la paralele, 46,450p la bârnă, 45,950p la sol şi 44,050p la sărituri.
Componenţa echipei României: Steliana Nistor, Sandra Izbaşa, Gabriela Drăgoi şi Ana Maria Tămârjan. A lipsit Cerasela Pătraşcu, din cauza accidentării suferite joi în calificări.
Finalele pe aparate sunt programate duminică, de la ora 15:00. România va avea câte două reprezentante în finalele de la bârnă (Sandra Izbaşa şi Steliana Nistor) şi sol (Sandra Izbaşa şi Ana Maria Tămârjan) şi una la paralele (Steliana Nistor).
România a acumulat 181,525 puncte, fiind urmată de Rusia, 179,475 puncte, şi Franţa, 177,175 puncte.
Pe aparate, echipa României a adunat 45,075p la paralele, 46,450p la bârnă, 45,950p la sol şi 44,050p la sărituri.
Componenţa echipei României: Steliana Nistor, Sandra Izbaşa, Gabriela Drăgoi şi Ana Maria Tămârjan. A lipsit Cerasela Pătraşcu, din cauza accidentării suferite joi în calificări.
Finalele pe aparate sunt programate duminică, de la ora 15:00. România va avea câte două reprezentante în finalele de la bârnă (Sandra Izbaşa şi Steliana Nistor) şi sol (Sandra Izbaşa şi Ana Maria Tămârjan) şi una la paralele (Steliana Nistor).
Anglia: Un fotbalist a trucat un meci pentru a-şi acoperi datoriile de la jocurile de noroc
Un jucător care a evoluat şi la un club din Premier League a trucat un meci pentru a-şi putea achita datoriile de 50.000 de lire sterline făcute în urma jocurilor de noroc, potrivit ediţiei online de ieri a cotidianului britanic The Independent.
Fotbalistul avea o datorie de 50.000 de euro către o persoană care se ocupa cu jocurile de noroc, iar acesta a acceptat să renunţe la suma pe care trebuia să o încaseze dacă respecitvul jucător ar fi fost eliminat într-un meci, iar alţi trei colegi ai săi ar fi primit un cartonaş galben.
Potrivit sursei citate, jucătorul a fost de acord şi a îndeplinit cererea. Echipa sa a pierdut meciul, care a fost jucat undeva în ultimii doi ani. El a apelat şi la ajutor pentru a nu mai paria şi a afirmat că s-a simţit "ruşinat şi plin de remuşcări" după ce a trucat meciul. Nu s-a aflat cum a profitat respectiva persoană care trebuia să primească banii, dar presa engleză scrie că el ar fi pariat ce jucători ar fi primit avertismente, reuşind să obţină profit.
Cazul a fost prezentat în cadrul unui seminar privat care a avut ca subiect jocurile de noroc şi s-a desfăşurat în această săptămână la o clinică din Hampshire, iar acolo au fost prezenţi foşti jucători care au trecut prin astfel de probleme. Şeful centrului de tratament "Sporting Chance", Peter Kay, a refuzat să furnizeze orice fel de informaţii despre jucătorul care a trucat respectivul meci. "Noi nu suntem responsabili pentru ceea ce un client sau fost client a spus, dar ştiu de acest caz a existat. Nu contează dacă este sau nu un jucător din Premieship, ci contează dependenţa lui la astfel de jocuri, care pot duce până la sinucidere", a afirmat reprezentantul.
Un studiu guvernamental realizat în 2007 a arătat că 0,6% dintre englezi au probleme cu dependenţa de pariuri, dar experţii susţin că numărul este de zece ori mai mare, ceea ce înseamnă că fiecare club are cel puţin doi jucători cu astfel de probleme.
Foto: www.soccer.com
Sursa: NewsIn
Summitul NATO: Iuscenko se teme de dioxina si la Bucuresti
Dupa ce s-a fript cu dioxina, Iuscenko sufla si-n mancarea de la summitul NATO. Presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a venit cu mancare la Bucuresti, aducand in bagaje alimente atat pentru el, cat si pentru echipa care l-a insotit la Consiliul NATO - Ucraina de vineri, informeaza ziare.com.
La putin timp dupa ce coloana oficiala a parasit Aeroportul International "Henri Coanda", o autoutilitara frigorifica a fost incarcata cu alimentele necesare pentru felurile de mancare preferate ale presedintelui Iuscenko.
Serviciul de Protectie si Paza al liderului de la Kiev este foarte atent la ce mananca presedintele, dupa ce acesta a fost otravit cu dioxina, in timpul campaniei electorale din anul 2004.
Delegatia Ucrainei a parasit, vineri, Bucurestiul.
81% dintre americani cred că ţara merge într-o direcţie greşită
Americanii au ajuns la un nivel-record al pesimismului, 81% dintre ei considerând că ţara merge într-o direcţie greşită, potrivit unui sondaj New York Times/CBS dat publicităţii azi, transmite AFP.
Proporţia persoanelor care cred că Statele Unite "merg într-o direcţie greşită" era de 69% în urmă cu un an şi de numai 35% la începutul anului 2002, notează New York Times, care realizează periodic acest tip de anchete de la începutul anilor '90.
Dacă războiul din Irak a contribuit în mod esenţial la scăderea moralului americanilor de la declanşarea sa, în martie 2003, economia este acum în centrul preocupărilor lor: numai 21% dintre ei cred că economia în ansamblul său merge bine şi două persoane din trei consideră că ea este în recesiune.
Afişând un puternic pesimism în ceea ce priveşte economia ţării, o largă majoritate de americani (72%) spun totuşi că situaţia financiară personală este mai degrabă bună, faţă de 27% care spun contrariul.
Confruntată cu un conflict în Irak care se prelungeşte şi care deja a costat sute de miliarde de dolari, la care se adaugă recesiunea economică, popularitatea lui George W. Bush rămâne foarte scăzută, numai 28% dintre persoanele chestionate răspunzând că apreciază activitatea lui ca şef al statului.
În ceea ce priveşte criza din sectorul imobiliar şi dificultăţile sistemului financiar care decurg de aici, sondajul indică faptul că înainte de toate americanii consideră că vina le aparţine instituţiilor de reglementare (40%), organismelor de creditare (28%) şi celor care fac împrumuturi (14%).
Sondajul a fost realizat telefonic în perioada 28 martie - 2 aprilie pe un eşantion de 1.368 de persoane şi are o marjă de eroare de 3%.
Proporţia persoanelor care cred că Statele Unite "merg într-o direcţie greşită" era de 69% în urmă cu un an şi de numai 35% la începutul anului 2002, notează New York Times, care realizează periodic acest tip de anchete de la începutul anilor '90.
Dacă războiul din Irak a contribuit în mod esenţial la scăderea moralului americanilor de la declanşarea sa, în martie 2003, economia este acum în centrul preocupărilor lor: numai 21% dintre ei cred că economia în ansamblul său merge bine şi două persoane din trei consideră că ea este în recesiune.
Afişând un puternic pesimism în ceea ce priveşte economia ţării, o largă majoritate de americani (72%) spun totuşi că situaţia financiară personală este mai degrabă bună, faţă de 27% care spun contrariul.
Confruntată cu un conflict în Irak care se prelungeşte şi care deja a costat sute de miliarde de dolari, la care se adaugă recesiunea economică, popularitatea lui George W. Bush rămâne foarte scăzută, numai 28% dintre persoanele chestionate răspunzând că apreciază activitatea lui ca şef al statului.
În ceea ce priveşte criza din sectorul imobiliar şi dificultăţile sistemului financiar care decurg de aici, sondajul indică faptul că înainte de toate americanii consideră că vina le aparţine instituţiilor de reglementare (40%), organismelor de creditare (28%) şi celor care fac împrumuturi (14%).
Sondajul a fost realizat telefonic în perioada 28 martie - 2 aprilie pe un eşantion de 1.368 de persoane şi are o marjă de eroare de 3%.
"Steaua trece de grupele Ligii"
Gigi Becali visează deja la o calificare în "optimile" Ligii Campionilor. Cum va ajunge Steaua acolo? "Vom cumpăra jucători de clasă"
- Domnule Becali, mai sînt 8 etape din campionat. Vă este teamă că Steaua mai poate pierde locul 2?
- Indiscutabil, nu! Ba chiar cred că vom lua titlul! Avem o echipă puternică şi eu vă spun un lucru: vom lupta pînă în ultima secundă, pe teren, pentru a cîştiga campionatul. Locul doi e securizat, obiectivul s-a schimbat acum şi este calificarea directă în grupele Ligii Campionilor. Vreau să aduc bucurie în inimile steliştilor şi să terminăm pe primul loc.
- Cum credeţi că veţi reuşi asta?
- Avem resurse, avem suporteri şi avem jucători de clasă care pe acest final de campionat pot face diferenţa.
- Apoi?
- Apoi vom trece de grupele Ligii. Vă promit eu! Asta visează şi suporterii, şi jucătorii, şi eu. E idealul oricărui stelist.
- Ce strategie aţi făcut pentru intersezon?
- Încă nu e pusă la punct sută la sută, dar o să vedeţi voi. Mai întîi să luăm campionatul şi după aia ne apucăm de treabă.
- Aţi fixat suma destinată transferurilor?
- E mare, foarte mare. Eu vreau ca Steaua să fie cunoscută în toată lumea, să fac din Steaua unul dintre cele mai puternice cluburi de pe glob. Şi voi reuşi. Vor veni jucători foarte buni.
- Aţi decis deja să cumpăraţi definitiv străinii împrumutaţi în vară: Pepe Moreno, Mendoza, Habibou.
- Normal, pentru că sînt fotbalişti senzaţionali. Am făcut mişcări bune de tot în iarnă. Habibou e unul dintre cei mai valoroşi străini din istoria Stelei, un băiat credincios şi cu mult bun-simţ. Pepe Moreno şi-a dat drumul la joc, a dat gouă goluri de aur, cu UTA şi cu Vasluiul, iar Mendoza bate extraordinar toate fazele fixe, de la el pleacă pericolul ăla mare pentru adversari. Pînă acum şi-au făcut bine treaba, să-i vedem şi-n Ligă, la toamnă.
- Cîţi fotbalişti din actualul lot vor pleca în vară?
- Nu ştiu, n-am stat eu să mă gîndesc la asta. De fapt, de ce să spun acum? Să se supere băieţii, să-i demoralizez? Aşteptăm pînă la vară şi vom vedea.
"Nu-mi place nici un jucător de la CFR, nimeni de acolo nu e pe lista noastră de transferuri. Niciodată n-o să cumpăr eu de la CFR"
Gigi Becali
"Rădoi rămîne pe viaţă la Steaua şi va cîştiga la fel de mult ca un fotbalist de la un club important din străinătate. Am mare nevoie de el"
Gigi Becali
Abonați-vă la:
Postări (Atom)