Rezultatele colaborării cu NATO depind de felul în care Alianţa ţine cont de interesele Rusiei, a afirmat preşedintele rus, Vladimir Putin, după Consiliul Rusia-NATO. Liderul de la Kremlin a declarat că "prezenţa unui bloc militar la graniţele Rusiei nu e de natură să liniştească Moscova".
În viziunea liderului de la Kremlin, extinderea automată a NATO în Europa de Est nu reprezintă soluţia pentru problemele şi provocările actuale, după cum nici existenţa în sine a Alianţei Nord-Atlantice nu răspunde în mod eficient şi efectiv la aceste provocări.
Preşedintele Rusiei a afirmat că extinderea NATO până în apropierea graniţelor ţării sale este considerată la Moscova o "ameninţare directă la adresa Rusiei" şi că afirmaţii potrivit cărora această extindere nu este îndreptată împotriva Rusiei "nu ne pot mulţumi", pentru că în chestiuni ce privesc securitatea naţională nu se poate discuta pe bază de promisiuni.
Vladimir Putin a afirmat că "nimic nu se poate face fără Rusia" în domenii precum combaterea terorismului, situaţia din Afganistan sau sectorul nuclear şi a subliniat disponibilitatea ţării sale de a colabora constructiv cu partenerii din cadrul NATO, pentru a găsi soluţii în faţa acestor probleme.
Moscova nu crede în promisiuni
"Mi s-a spus azi că extinderea NATO nu este împotriva Rusiei. Cu respect, am studiat istoria Europei, iar Bismarck spunea că importante sunt nu intenţiile, ci potenţialul.
Articolul 5 din Tratatul de la Washington este încă valid. Am distrus bazele noastre din Vietnam şi Cuba, ne-am retras toate forţele din ţările est-europene. Dar ce avem în schimb? Baze în România şi Bulgaria, elemente ale scutului antirachetă în Polonia şi Cehia - sunt mutări ale infrastructurii militare către graniţa noastră.
Să fim deschişi şi cu cărţile pe faţă în acest sens. Aceste lucruri necesită constant atenţie, analiză şi reacţie. Dacă Consiliul NATO-Rusia este dispus să rezolve aceste lucruri în mod onest, va fi un lucru potrivit", a conchis Putin.
NATO nu garantează democraţia
„Am auzit şi azi teoria că ţările NATO sunt democraţii care nu pun în pericol Rusia. Este o teză exagerată. Înseamnă că nici o altă ţară în afara celor NATO nu este democratică? Doar mai există şi alte ţări în lume considerate democraţii, care nu sunt membre NATO.
Dacă Ucraina ar fi fost primită în NATO ieri, ar fi devenit mai democrată sau este deja democrată? Este o exagerare. Aderarea la NATO, din păcate, nu duce la o democratizare a ţării. NATO nu este un democratizator", a susţinut preşedintele rus. Letonia ar fi un exemplu în acest sens, consideră Putin, datorită politicii de naturalizare, care a lăsat „sute de mii" de etnici ruşi fără cetăţenie.
„Iar aderarea la NATO n-a schimbat deloc situaţia acestor sute de mii de oameni", a spus preşedintele rus.
„Nu credem că extinderea NATO rezolvă automat vreo problemă".
Vladimir Putin, la cină cu George Bush şi Traian Băsescu
Hotărât lucru, surprizele rezervate de prezenţa preşedintelui Rusiei la Bucureşti s-au ţinut lanţ, pe tot parcursul vizitei sale. După ce sosirea sa a stat sub semnul întrebării până în ultima clipă, programul lui Vladimir Putin a fost atât de secretizat, încât orice mişcare ulterioară a liderului de la Kremlin a fost urmărită şi mediatizată până la refuz, punându-i în umbră pe toţi ceilalţi lideri aflaţi la Bucureşti.
Joi seara, după aterizare, Putin a „păcălit" pentru prima dată presa, care i-a aşteptat sosirea la un hotel din Capitală, în timp ce el a fost cazat la Vila Lac 1, fosta reşedinţă a lui Nicolae Ceauşescu. Aşa se face că Vladimir Putin şi Traian Băsescu au fost vecini pentru o noapte, reşedinţa preşedintelui român aflându-se la Vila Lac 3. A doua „păcăleală" a fost cina Alianţei de la Athenee Hilton, presa fiind informată că Vladimir Putin nu avea prevăzut nimic pentru seara de joi.
Cu toate acestea, el a participat la dineul oferit înalţilor oficiali la summitul de la Bucureşti. Liderul rus şi-a pregătit intrarea, întârziind puţin, astfel încât să sosească ultimul. A fost întâmpinat de Traian Băsescu, care l-a aşteptat în faţa Hotelului Hilton. Preşedintele român, vecinul incomod de la Marea Neagră, i-a urat bun venit şi i-a spus omologului rus că se bucură de venirea sa în România. Dineul i-a reunit la aceeaşi masă pe preşedinţii României, Rusiei şi Statelor Unite, dar şi pe cancelarul Germaniei, Angela Merkel, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Toţi s-au întreţinut ca nişte vechi prieteni şi parteneri, nu ca adversari.
Jaap de Hoop Scheffer, care a împlinit joi 60 de ani, a primit la sfârşitul dineului un tort special.
CULISELE REDACTARII UNUI DOCUMENT
Un înalt oficial de la Casa Albă a furnizat mai multe informaţii de culise privind energia consumată de liderii NATO pentru a cădea de acord asupra cuvintelor exacte cu care să comunice Georgiei şi Ucrainei că au rămas pe dinafara Alianţei.
"La un moment dat, cancelarul german (Angela Merkel) stătea la masă cu circa zece, poate 15 miniştri de externe în jurul ei, elaborând textul, discutând limbajul care trebuie folosit", a declarat consilierul prezidenţial american pe probleme de securitate, Stephen Hadley.
Toată floarea diplomaţiei NATO, în căutarea unui cuvânt
Observând dificultăţile apărute în redactarea textului, secretarul de stat american Condoleezza Rice ar fi spus: "OK, o să merg acolo şi o să dau o mână de ajutor". Zece minute mai târziu, s-a dus la discuţii şi consilierul Hadley. "M-am dus şi eu acolo şi iată-le: doamna cancelar (Merkel) se aşezase, Condi stătea lângă ea, iar un grup de miniştri de externe aşezaţi în cerc încă lucra la text - un proces foarte constructiv", a povestit ironic consilierul de la Casa Albă.
Discuţii încrâncenate Ulterior, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, "a întrerupt reuniunea timp de aproximativ 45 de minute, poate chiar o oră, pentru a permite grupurilor să vorbească şi să examineze textul", a adăugat Stephen Hadley.
La finalul unor discuţii încrâncenate, care au întârziat lucrările cu mai bine de două ore, liderii ţărilor NATO au refuzat să ofere statutul de ţări candidate Georgiei şi Ucrainei prin acordarea MAP (Planul de acţiune pentru aderare la NATO - Membership Action Plan), dar şi-au luat angajamentul de a le primi în Alianţă mai târziu.
Administraţia Bush fardează realitatea
Administraţia George W. Bush încearcă să prezinte într-o lumină favorabilă decizia NATO în contextul în care preşedintele SUA a făcut presiuni la Bucureşti pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi deschidă porţile pentru fostele republici sovietice, comentează AFP. Ce s-a obţinut a fost adăugarea cuvântului "larg", în bine-cunoscuta sintagmă "NATO are uşile deschise…".
Show-ul de adio al „Ţarului"
» Maşinăria Kremlinului i-a aranjat spectacolul preşedintelui rus la Bucureşti
După ce i-a ţinut în şah pe liderii NATO, care au avut în ultima clipă confirmarea prezenţei lui Vladimir Putin la Bucureşti, „imprevizibilul’’ lider de la Kremlin nu s-a dezminţit nici la întâlnirea cu presa.
„Ţarul’’ s-a lăsat aşteptat aproape o oră, timp în care sutele de ziarişti şi fotoreporteri prezenţi în sală au stat cu ochii aţintiţi spre toate intrările, făcând calcule pentru cea mai bună imagine sau gândindu-se la o eventuală întrebare pentru ‘’tătucul Rusiei’’. Nu au pierdut vremea nici membrii delegaţiei ruse, care au întreţinut suspansul asigurându-i pe ziarişti că au înţeles greşit şi că la conferinţa de presă va fi prezent ministrul de Externe Serghei Lavrov, şi nu Vladimir Putin.
‘’Informaţia’’ oferită cu zgârcenie de oficialii ruşi nu a clintit însă nici o persoană din sala plină până la refuz. Ce-i drept, nici posibilităţi nu mai erau: agenţii ruşi au dorit atât de mult să se asigure că tradiţionala vânzoleală a jurnaliştilor nu-l va supăra pe Putin, încât au blocat din timp intrările în sală. Responsabilii ruşi
s-au aliniat mai întâi într-un colţ al scenei, iar apoi s-au pus pe treabă: au verificat microfoanele, s-au uitat îngrijoraţi în sală, au mai vorbit la telefon, au aranjat steagul, dar au evitat presa. Străină şi română, nu şi pe cea venită de la Moscova, care s-a aliniat disciplinată în primele rânduri.
Într-un final, Putin şi-a făcut apariţia. Maşinăria Kremlinului a intrat imediat în funcţiune: aplauze pentru Putin (de la ziariştii ruşi, în special jurnaliste) şi anunţul purtătorului de cuvânt cum că „Ţarul" va rămâne la dispoziţia presei nu mai puţin de 25 de minute. Întrebările au început să curgă după ce Putin a vorbit preţ de 5 minute despre Consiliul NATO-Rusia. Jumătate din întrebări au fost puse însă de jurnaliştii ruşi.
Spectacolul oferit de Putin pentru presa de la Bucureşti s-a încheiat emoţionant: o tânără ziaristă din Rusia a dorit să ştie cum se simte liderul rus pe final de mandat; răspunsul a fost pe măsură: "Ţarul" a declarat că se simte „ca un soldat lăsat la vatră"
"La un moment dat, cancelarul german (Angela Merkel) stătea la masă cu circa zece, poate 15 miniştri de externe în jurul ei, elaborând textul, discutând limbajul care trebuie folosit", a declarat consilierul prezidenţial american pe probleme de securitate, Stephen Hadley.
Toată floarea diplomaţiei NATO, în căutarea unui cuvânt
Observând dificultăţile apărute în redactarea textului, secretarul de stat american Condoleezza Rice ar fi spus: "OK, o să merg acolo şi o să dau o mână de ajutor". Zece minute mai târziu, s-a dus la discuţii şi consilierul Hadley. "M-am dus şi eu acolo şi iată-le: doamna cancelar (Merkel) se aşezase, Condi stătea lângă ea, iar un grup de miniştri de externe aşezaţi în cerc încă lucra la text - un proces foarte constructiv", a povestit ironic consilierul de la Casa Albă.
Discuţii încrâncenate Ulterior, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, "a întrerupt reuniunea timp de aproximativ 45 de minute, poate chiar o oră, pentru a permite grupurilor să vorbească şi să examineze textul", a adăugat Stephen Hadley.
La finalul unor discuţii încrâncenate, care au întârziat lucrările cu mai bine de două ore, liderii ţărilor NATO au refuzat să ofere statutul de ţări candidate Georgiei şi Ucrainei prin acordarea MAP (Planul de acţiune pentru aderare la NATO - Membership Action Plan), dar şi-au luat angajamentul de a le primi în Alianţă mai târziu.
Administraţia Bush fardează realitatea
Administraţia George W. Bush încearcă să prezinte într-o lumină favorabilă decizia NATO în contextul în care preşedintele SUA a făcut presiuni la Bucureşti pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi deschidă porţile pentru fostele republici sovietice, comentează AFP. Ce s-a obţinut a fost adăugarea cuvântului "larg", în bine-cunoscuta sintagmă "NATO are uşile deschise…".
Show-ul de adio al „Ţarului"
» Maşinăria Kremlinului i-a aranjat spectacolul preşedintelui rus la Bucureşti
După ce i-a ţinut în şah pe liderii NATO, care au avut în ultima clipă confirmarea prezenţei lui Vladimir Putin la Bucureşti, „imprevizibilul’’ lider de la Kremlin nu s-a dezminţit nici la întâlnirea cu presa.
„Ţarul’’ s-a lăsat aşteptat aproape o oră, timp în care sutele de ziarişti şi fotoreporteri prezenţi în sală au stat cu ochii aţintiţi spre toate intrările, făcând calcule pentru cea mai bună imagine sau gândindu-se la o eventuală întrebare pentru ‘’tătucul Rusiei’’. Nu au pierdut vremea nici membrii delegaţiei ruse, care au întreţinut suspansul asigurându-i pe ziarişti că au înţeles greşit şi că la conferinţa de presă va fi prezent ministrul de Externe Serghei Lavrov, şi nu Vladimir Putin.
‘’Informaţia’’ oferită cu zgârcenie de oficialii ruşi nu a clintit însă nici o persoană din sala plină până la refuz. Ce-i drept, nici posibilităţi nu mai erau: agenţii ruşi au dorit atât de mult să se asigure că tradiţionala vânzoleală a jurnaliştilor nu-l va supăra pe Putin, încât au blocat din timp intrările în sală. Responsabilii ruşi
s-au aliniat mai întâi într-un colţ al scenei, iar apoi s-au pus pe treabă: au verificat microfoanele, s-au uitat îngrijoraţi în sală, au mai vorbit la telefon, au aranjat steagul, dar au evitat presa. Străină şi română, nu şi pe cea venită de la Moscova, care s-a aliniat disciplinată în primele rânduri.
Într-un final, Putin şi-a făcut apariţia. Maşinăria Kremlinului a intrat imediat în funcţiune: aplauze pentru Putin (de la ziariştii ruşi, în special jurnaliste) şi anunţul purtătorului de cuvânt cum că „Ţarul" va rămâne la dispoziţia presei nu mai puţin de 25 de minute. Întrebările au început să curgă după ce Putin a vorbit preţ de 5 minute despre Consiliul NATO-Rusia. Jumătate din întrebări au fost puse însă de jurnaliştii ruşi.
Spectacolul oferit de Putin pentru presa de la Bucureşti s-a încheiat emoţionant: o tânără ziaristă din Rusia a dorit să ştie cum se simte liderul rus pe final de mandat; răspunsul a fost pe măsură: "Ţarul" a declarat că se simte „ca un soldat lăsat la vatră"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu